Explorând linia CFR 219: Vîlcele – Rîmnicu Vîlcea

Începând de prin 1932 a existat o preocupare constantă pentru a crea o legătură feroviară între valea Argeșului și valea Oltului, miza fiind scurtarea drumului spre Sibiu și, implicit, decongestionarea traficului atât pe M900, cât și pe M200 (variantele actuale de acces).

În 1975 a fost elaborat proiectul final, a cărui implementare a început în anul 1979. Lungimea totală a tronsonului astfel conceput este de 39.5 km și se ramifică din stația Vîlcele, aflată la 16km sud de Curtea de Argeș, intrând prin Est în Rîmnicu Vîlcea. Lucrările importante de pe traseu includ:

– podurile de traversare a râurilor Argeș, respectiv Olt;

– tunelurile Ploștina (1910m), respectiv Gibei (2250m), realizate în premieră cu scut complet mecanizat;

– viaductul Topolog (lung de 1290m, cu o înălțime maximă de 48m);

– alte 9 viaducte.

Stațiile prevăzute erau: Vîlcele, Tutana, Schitu Matei (Ciofrîngeni), Sîmnic, Rîmnicu Vîlcea Est, Bujoreni Vîlcea.

Linia CFR 219 - Viaductul Topolog

Viaductul Topolog

Prin 1990 linia era 90% gata și era circulată de trenuri de probă încărcate cu balast. În 1992-1993 tronsonul apăruse deja în Mersul Trenurilor, însă nu se știe exact dacă au fost vreodată introduse garnituri de persoane.

În 1998 câteva alunecări de teren au distrus rambleul de cale ferată în unele puncte, întâmplarea ducând la închiderea definitivă a liniei. În 2004, totuși, s-a decis reluarea lucrărilor, contractul fiind atribuit unei firme din Italia care a scos șinele și traversele și a instalat câțiva senzori GPS de monitorizare a mișcării pământului. Linia a rămas așa până în prezent, minus furturile sistematice de traverse, șine și piatră concasată.

Mic viaduct ce supratraversează o șosea

Mic viaduct ce supratraversează o șosea

Traseul

Planul nostru a fost să pornim cu bicicletele din Pitești și să încercăm să ținem aliniamentul căii ferate. Din Pitești am mers spre Nord pe DN7C, iar în Merișani ne-am desprins spre Crâmpotani, unde am găsit una din lucrările de pe traseu, un mic viaduct ce supratraversează șoseaua.

Doar 2-3 traverse de lemn au mai rămas. Restul au fost luate de oamenii binevoitori de prin împrejurimi. Am urcat puțin și pe rambleu, în speranța că am putea merge pe acolo cu bicicletele. Din păcate, nu a fost cazul, accesul fiind blocat de vegetația dezvoltată în voie.

O porțiune de rambleu. Terasamentul abia se mai distinge

O porțiune de rambleu. Terasamentul abia se mai distinge

Cum pe aici nu prea se trece, am revenit la șosea și am intrat în Tutana via DJ704F. Până să reîntâlnim terasamentul, am vizitat și biserica din sat. Foarte frumos ansamblul și, aparent, destul de vechi.

Biserica din Tutana

Preotul din sat a fost amabil și ne-a deschis pentru a face o scurtă vizita prin interior. Ne-a povestit câte ceva și despre fosta viitoare linie de cale ferată. În mare, cam ceea ce știam deja.

După acest mic intermezzo am ieșit din sat urmând valea pârâului Tutana și am reîntâlnit rambleul căii ferate. În zona intersecției cu drumul se păstrează încă șinele.

Linia CFR 219 - la ieșire din Tutana

Tot acolo, linia traversează și valea Tutanei pe un pod de beton. Din acest punct, în locul liniei ferate, pornește un drum forestier, drum pe care l-am urmat și noi.

Linia CFR 219 - la ieșire din Tutana

Tunelul Ploștina

Direcția astfel aleasă ne-a dus direct la prima construcție majoră: tunelul Ploștina. Imediat înainte de portalul tunelului, întâlnim un morman de șine și câteva traverse de beton aflate încă la locul lor.

Linia CFR 219 - morman de șine înainte de tunelul Ploștina

Gura tunelului este parțial inundată și plină de vegetație pe margini. Intrarea se face în debleu, iar pe partea dreaptă au fost executate importante lucrări de consolidare a versantului.

Linia CFR 219 - Tunelul Ploștina

Intrăm încet cu bicicletele și trecem cu grijă prin apa ce depășește ușor axul roților. Înaintarea este îngreunată de piatra concasată cu care este acoperit drumul.

Linia CFR 219 - Tunelul Ploștina

Mersul prin tunel este delicios și o evadare binevenită din cuptorul de afară. Traiectul este perfect drept, așa că poate fi observat lejer celălalt capăt. Traversarea ne ia 15-20 de minute, iar la ieșire am făcut din scurt trei pene din cauza sârmelor înșirate prin tunel. Am oprit, deci, pentru reparații și am făcut cu această ocazie și o pauză de masă.

Linia CFR 219 - Tunelul Ploștina

Cam o oră am pierdut pe-aici, în speranța că ni se vor usca oarecum și ciorapii uzi. Deșarte așteptări, așa că am pornit rapid mai departe și am găsit una din alunecările de teren care au pecetluit soarta tronsonului. Se începuse deja construcția unui viaduct jos care să înlocuiască rambleul surpat, însă lucrările au fost abandonate.

IMG_0091

Din câte mi-am putut da seama, stâlpii de beton erau gata. Tablierele metalice zac și ele cuprinse de rugină pe undeva prin apropiere.

IMG_0093

Am luat în cârcă bicicletele pentru a urca din nou pe terasament și ne-am continuat drumul spre stația Schitu Matei, prevăzută cu două linii. Probabil a fost gândită ca punct de cruce. Clădirea este închisă și plină cu mostre de sol prelevate din zonă, dar care nu au mai fost niciodată analizate.

Linia CFR 219 - Stația Schitu Matei

Stâlpii metalici ce susțineau elementele de semnalizare au fost puși la pământ, dar, surprinzător, o parte din ei nu au fost încă furați. La ieșirea din stație, în plan îndepărtat, se observă o altă stivă de șine demontate.

Linia CFR 219 - Stația Schitu Matei

Am părăsit fosta gară și, după vreo 500 de metri, intrăm pe viaductul Topolog, cel mai lung (1290m) și cel mai înalt (48m) de pe traseu.

Viaductul Topolog

Deși Topologul este un râu cu debit și albie destul de mici, valea pe care o brăzdează este foarte mare, așa că pentru traversarea acesteia a fost nevoie de un viaduct, proiectat și construit pentru cale dublă.

Linia CFR 219 - Viaductul Topolog

Imediat în dreapta viaductului, jos, pe malul râului, încă se află o balastieră părăsită, utilizată probabil la realizarea construcției.

Linia CFR 219 - Balastieră lângă Topolog

Priveliștea de pe pod este fantastică – într-o zi senină poate fi văzută întreaga vale, în ambele sensuri. Ca să nu mai zic că a te plimba pe acolo cu bicicleta este o aventură în sine.

La ieșirea de pe viaduct am dat de un lăstăriș destul de legat, însă am reușit să ne facem loc relativ ușor și să trecem spre…

Tunelul Gibei

Lung de 2250m, acesta traversează culmea cu același nume, făcând trecerea între județele Argeș și Vîlcea. Spre deosebire de tunelul Ploștina, aici intrările nu sunt inundate și am putut să îl traversăm fără probleme. Mă rog, vorba bine fără probleme, căci pedalatul pe acea piatră spartă nu este tocmai lejer.

Linia CFR 219 - Tunelul Gibei

Am traversat tunelul și ne-am oprim în celălalt capăt pentru poze. Acolo am găsit o nouă grămadă de șine și una și mai mare de traverse.

IMG_0138

La nici 500m mai departe am dat și de o alunecare majoră de teren care a luat cu totul și terasament, și stație. La fel ca în locul amintit mai sus, și aici s-a început construcția unui viaduct, dar mai mare și aflat într-un stadiu mai avansat.

IMG_0147

Ei bine, de aici era clar că nu putem continua să ținem traseul pe biciclete. În plus, eram deja în întârziere, așa că am coborât în sat pe lângă viaductul în construcție și am mers într-un ritm destul de alert spre Rîmnicu Vîlcea. De pe șosea am fotografiat și viaductul Sîmnic.

IMG_0154

În Rîmnicu Vîlcea am ajuns cam cu 40 de minute înainte de plecarea trenului – suficient cât să ne luăm bilete și să bem o bere.

Ca bonus, pe drumul spre București am întâlnit o garnitură de Malaxe fabricate în ’40 și modernizate de curând. Și schema de culori e chiar reușită!

IMG_0163

Surse și alte referințe

Topicul deschis pe forumtrenuri.com

Vîlcea via Vîlcele pe Miscellanea

Un reportaj făcut de ProTV în cadrul emisiunii România, te iubesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Anti-Spam * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.