Treceți batalioane române IOR-ul sau cum a fost Maratonul Reîntregirii Neamului 2013

După ce am participat la Semi-maratonul Internațional București din Mai 2013 am lăsat baltă alergatul și am luat-o pe coana Bița de coarne. De altfel, a fost un sezon foarte fain, la sfârșitul căruia, după 5000 de kilometri parcurși pe două roți și multe podele de tren ce mi-au servit drept pat de campanie, Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc a fost o bună ocazie pentru a relua alergările într-un ritm susținut.

Am aflat de concurs cu vreo 3-4 săptămâni înainte de a se desfășura și tot atunci m-am și înscris la proba de de semi-maraton individual. Odată înscris, mi-am fixat și un obiectiv: 1 oră și 45 de minute, pentru că rămăsesem dator din primăvară :D.

La sosire. Da, ăsta-s eu :D. Mersi Cip pentru poză!

La sosire. Da, ăsta-s eu :D. Mersi Cip pentru poză!

În dimineața concursului vremea a fost perfectă: -2 grade dimineața devreme, cu o maximă de 3-4 grade la amiază, uscat, fără vânt și oleacă înnorat. Atmosfera, pe măsură, a fost una de sărbătoare în familie, întremând spiritele înainte de plecare.

Startul a fost la orele 09:00 trecute fix, după intonarea Imnului de Stat al României. Încălzit fiind după câteva exerciții sumare și aflat într-o formă neașteptat de bună după o săptămână de repaus total, am abandonat planul inițial și am forțat cât m-au ținut bojocii.

Dacă pe traseu și în tribune a fost agitație mare, pe lac lucrurile au fost mai molcome. Foto: Mihai Aurelian

Dacă pe traseu și în tribune a fost agitație mare, pe lac lucrurile au fost mai molcome. Foto: Mihai Aurelian

Astfel, primul kilometru l-am parcurs în 5:32 după care, treptat, am reușit să ating și să mențin o medie sub 4:50 minute pe kilometru. Per total, asta a însemnat un timp de 1:42:52, cu două minute sub ce îmi propusesem inițial. Foarte recunoscător pentru această mică reușită le sunt și celor care m-au încurajat pe parcurs: prieteni și arbitri, deopotrivă.

Când am încheiat ultima tură și am trecut linia de sosire, sentimentul a fost de neprețuit; am avut chiar aroganța de a mă crede, pentru câteva secunde, un mic Zeus, cu toate că n-am fost nici pe departe aproape de primul loc.

Ciprian a alergat la maraton - ștafetă. Foto: Mihai Aurelian

Ciprian a alergat la maraton – ștafetă. Foto: Mihai Aurelian

Am mai rămas o oră jumate prin parc și am schimbat impresii cu tovarăși veniți ori să concureze, ori să asiste. Am savurat cu ocazia asta și pastele primite la final – adevărată mană cerească după așa efort. Astea și ceaiul de la Cătălin :D.

O fost, deci, o alergare foarte reușită. Pentru mine urmează Gerar, în Ianuarie 2014, și, cum mi-am făcut deja damblaua și am atins timpul dorit, am să merg acolo din pură plăcere.

O părere la “Treceți batalioane române IOR-ul sau cum a fost Maratonul Reîntregirii Neamului 2013

  1. Noemi

    Ah! Ce tare! Nu știu cum se face că toți cunoscuții mei din turele de munte, merg acum și pe bicicletă iar următorul nivel e să alerge 😀 Succes și să scoți timp și mai bun la Gerar!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Anti-Spam * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.