Învârtita de Trascău – Partea II – De la Mogoș la Sălciua

Dimineață. În cort se simțea un ușor miros de metan. Afară ploaia slăbise considerabil, dar Norbert continua să execute o grimasă cu trimitere directă la evenimentele verii trecute. Am ieșit din cort și am mers să dăm binețe gazdelor noastre. Am fost invitați la un mic-dejun boieresc: câte 2 ochiuri, brânză, ceapă, slană și o cafea-trotil. Cum nu prea mai aveam chef să-mi dau iar stomacul pe răzătoare cu tot felul de prostii de rucsac, nu am avut puterea sa refuz invitația, chiar dacă simțeam că deja făcuseră prea mult pentru noi.

Dualitate

Dualitate

Ne-am pregătit bicicletele în hambar, ne-am tras în țiplă și am luat-o de-a lungul Râmețului. Ceața se rărise substanțial, dar o simțeam în continuare în respirație, ca pe niște vapori de plumb. Picăturile de apă se ciocneau de pelerine insuportabil de regulat, fără variații în ritm sau direcție. Micul univers bacovian era totuși colorat și-nviorat de obscenul verde primăvăratic din jur, precum și de cei câțiva pomi înfloriți.

Pisica din hambarul rece

Pisica din hambarul rece

Drumul în sine a fost chiar bun: fără bălți, fără nămol – un fel de magistrală care deservește o mică bucată din muzeul viu al satului dezvoltat și conservat – pe alocuri impecabil – în acești munți: nu doar dependințe, ci și case autentice de locuit construite clasic, din lemn și cu moț de paie; judecând după rufele întinse afară, multe erau încă locuite.

Lăsăm valea Râmețului în spate

Lăsăm valea Râmețului în spate

Prima urcare a zilei a început la intrarea în Măcărești. Scurtă liniar, a avut un câștig altitudinal total de 500 de metri și un mic interludiu cu o coborâre spre valea Geogelului, care a mai răcorit lucrurile un pic. Tot acolo am găsit și o casă veche părăsită, dar întreagă și păstrată bine. Mult mai mare decât media pe zonă, înălțată consistent de la sol, cred că a aparținut pe vremuri vreunuia din fruntașii satului.

O privire înspre Cheile Râmețului

O privire înspre Cheile Râmețului

Undeva înainte de După Deal (satul; plasarea lui nu lasă loc de echivoc) am părăsit drumul principal și am urmat un altul de căruță, pavat sporadic cu piatră, ce traversează culmile dealurilor Bucurului și Chirileștilor. Începuse să plouă iar când am schimbat traiectoria și, deși am avut oarecare trepidații în a face acest ocol, am continuat.

Șerpuind printre muguri și flori

Șerpuind printre muguri și flori

Și m-am bucurat că am făcut-o: ploaia nu a fost decât o flegmă nesemnificativă, însă traseul teribil de frumos, cu foarte multe coridoare de mesteceni pitici, o pădurice înflorită și câteva puncte de belvedere. Ne-am trezit, așadar, repede în Valea Bucurului și, ceva mai în aval, cu ultima urcare a zilei: foarte scurtă și foarte țapănă. M-am gândit atunci, într-un scurt moment de slăbiciune, că probabil constructorii au folosit gradele din palincă pentru a stabili înclinația.

Ne pregătim de coborâre

Ne pregătim de coborâre

Coborârea finală, interminabilă, spre Sălciua a gonit, însă, orice gând răutăcios aș mai fi putut avea atunci. La fel și priveliștea spre sat. Ajunși jos, am tras la pensiunea Poarta Zmeilor. Am intrat și nu am găsit pe nimeni, deși totul era descuiat. Am dat niște telefoane si am aflat că erau plecați cu un grup. Ne-am întâlnit cu ei tocmai când ne pregăteam să plecăm.

Privind prada - Sălciua

Privind prada – Sălciua

Evident că nu a putut lipsi vișinata de bun-venit. Norbert s-a eschivat și a căzut pe mine povara de a spăla onoarea. Ca să fiu sigur că rămâne albă ca lacrima, am executat manevra de câteva ori. În același timp, în jurul nostru roiau deja hoarde de plozi – erau în tabără. Surprinzător, nu au fost nicidecum atât de enervanți.

Natură moartă cu prafuri

Natură moartă cu prafuri

Masa de seară a fost pentru viscerele noastre la fel de binevenită precum uleiul la artrita omului de tinichea. Ne-am retras apoi în camere și am adormit în goooooool-ul unuia care amintea de Ilie Dobre: lângă noi era cazat șoferul trupei și era seară de meci. Sunt sigur că băieții au luptat admirabil în fața vicisitudinilor adeversarului, însă, judecând după undele joase ce străbăteau pereții de lemn, omu’ nostru n-a fost deloc impresionat.

Citește toată povesta

Învârtita de Trascău – Partea I – De la Alba Iulia la Mogoș

Învârtita de Trascău – Partea II – De la Mogoș la Sălciua

Învârtita de Trascău – Partea III – Epilog

Referințe și alte povestiri

Site-ul Sitului Natura 2000 Trascău

Acăsenii – alte trasee de MTB prin munții Trascău

Romania-natura.ro – munții Trascău

Pensiunea Poarta Zmeilor

Tura pe scurt

2 păreri la “Învârtita de Trascău – Partea II – De la Mogoș la Sălciua

  1. Pingback: Învârtita de Trascău – Partea I – De la Alba Iulia la Mogoș | AlexBoia.Net

  2. Pingback: Învârtita de Trascău – Partea III – Epilog | AlexBoia.Net

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Anti-Spam * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.