O prognoză corectă

Lasă un comentariu

Motto
Soixante dix centimetres
– Autor anonim

Prognozele corecte sunt atât de rare încât, atunci când se adeveresc, mai mult încurcă. Asemeni CFR-ului atunci când reușește să aducă la timp în gară un tren. Și, cu toate acestea, ambele evenimente nu fac doar obiectul legendelor, ci se și materializează în realitatea concretă ce se prezintă simțurilor noastre.

Things will not calm down, Daniel Jackson; they will, in fact, calm up

Things will not calm down, Daniel Jackson; they will, in fact, calm up

Până la simțuri drumul e însă lung, sinuos și improbabil, atunci când pleacă de la prognoză. Cel puțin așa ne-am zis atunci când am suit bicicletele pe Nărăvașă pentru o tură de MTB pe creasta Iezerului, cu plecare și finalizare-n Câmpulung.

Citește mai departe →

Vânătoarea de iepuri

Lasă un comentariu

Îmi mai pică din când în când în mână câte un articol în care cineva deplânge slaba pregătire practică și gospodărească a omului modern și vrea cumva să facă workshop-uri de bătut cuie. Mi-am râs un pic in barba, nu neapărat de articolul în sine. Nu este, în definitiv, o situație rizibilă; deși abordarea admite câteva comentarii, nu asta mă interesează chiar acum.

Mai degrabă, musca aceasta proptită-n pânza minții a trezit amintirea unei întâmplări de pe când aveam, cred, 7-8 ani. Poate mai puțin, poate mai mult. Pe la varsta aia și ceva mai târziu eram expediat la țară, de multe ori împotriva voinței mele, pui de city-dweller.

Ilustrație de B.Z.

Ilustrație de B.Z.

Știți cum e, atunci mârâiam, acu-s recunoscător, în mare parte pentru că realizez că nu se putea un loc mai bun: la țară e ca-n America, tărâmul tuturor posibilităților. Conced că nu-i la fel peste tot, dar acolo, atunci (și pentru mine), cu siguranță era.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (III)

2 Comentarii

Motto
I feel a man working indoors feels more like a man if he can have bottle of suds.
– Shawshank Redemption, oarecum

Odată cele trei corpuri terminate, am putut să mă mișc paralel cu lăcuirea lor și construcția măștii, având în vedere că pe vreme de iarnă e bine să treacă minim 24 de ore între straturile de lac. Legat de lac, am mers pe unul de culoarea bambusului, pe bază de solvent, nu pe bază de apă.

Ușile după patru straturi de lac

Ușile după patru straturi de lac

Alegerea de culoare a fost foarte bună, se potrivește cu faianța din baie și, deși producătorul recomandă utilizarea-n două straturi, l-am aplicat în patru straturi pe corpuri și în cinci straturi pe fronturi. Cred că idealul ar fi undeva la cinci straturi, dar nu am mai avut răbdarea suficientă.

Citește mai departe →

Full option cu piele

Lasă un comentariu

Când au venit comuniștii, bunicii dinspre mamă, fiind trecuți la țărani chiaburi au pierdut tot: mașină de treierat, căzăneață, car cu boi, o parte din casă reținută ca depozit de cereale și taxe enorme, dar măcar au scăpat de pușcărie. Nu toții frații lor au avut norocul ăsta, însă.

Au avut din nou căruță după revoluție, târziu, eram deja măricel. Fusese tataie într-o zi la târg, nu mai știu exact unde și a venit cu o măgăreață, Puica. Era cam bătrân și-i era cam teamă să tragă de un cal. Puica a murit de tetanos, nu înainte, însă de-a lăsa un pui, măgăreața Ghițulina.

Ilustrație de B.Z.

Ilustrație de B.Z.

Dar era de talie cam mică, probabil dăduse de un măgar mic cu pula mare, cine știe? Mă rog, asta (și faptul că era, în definitiv, doar un pui) însemna că era nevoie de un alt măgar, pe care l-a găsit în sat, la șosea, adică drumul care duce spre Călinești.

Citește mai departe →

I heard you paint houses

Lasă un comentariu

Muzica
Bucovina – Sub Stele.

Sau, în cazul de față, porți. Nu îmi venea să mă despart de poarta de la țară, căci, afară de o lovitură făcută de un văr cu camionul sau un vecin cu remorca tractorului (nu mai țin exact minte), metalul era tip-top.

I also do my own carpentry

I also do my own carpentry

Aveau nevoie, desigur, de atenție nemijlocită: curățat, aplicat convertor de rugină, chituit, grunduit și vopsit. Două zile călduroase de toamnă se așterneau înainte, probabil ultimele, așa că de ce nu? Am mai parcat, pe lângă două cutii din vopseaua cu uscarea cea mai rapidă din câte am reușit să găsesc pe culoarea dorită, o rolă de cablu de 25 de metri cu priză cvadruplă și întrerupător, găsită la preț imbatabil și mă deplasai la țară, căci de porțile de la țară e vorba.

Citește mai departe →

Nouăzeci și nouă la sută perspirație

Lasă un comentariu

Motto
N-a duce ziua ce-aduc două zile.
– Autor anonim.

Am plecat cu gândul la o drumeție, dar a ieșit cu totul altceva. Indrăznesc să spun, mai colorat și mai sofisticat. Departe de a fi dramatic precum Capra cu Trei Iezi, a avut întorsături de situație, răsturnări de mașini, o mică drumeție, ploaie cât încape, pisici, bușteni nehotărâtori, cafele și țânțari.

Valea Cernei

Valea Cernei

Drumeția planificată era de la Puntea lui Stoian (valea Cernei) spre culmea principală a Godeanului, via Prisacina și șaua Prislop și coborâre prin șaua Ciumerna și Ineleț. Mai încercasem schema cu Ursu, în mai, doar ca să ne-ntoarcem după un kilometru pentru că i se făcuse rău de la căldură și efort.

Citește mai departe →

Zile lucrătoare

Lasă un comentariu

Muzica
John Mellencamp – Human Wheels

Fiindcă vara era într-una din acele etape existențiale în care plouă-n week-end și soare-n timpul săptămânii am decis că cea mai bună apărare e atacul și, dacă vreau să mă și bucur efectiv de o excursie, trebuie să inversez rolurile. Am căzut la înțelegere să fur două zile din timpul săptămânii și să lucru în week-end, am încărcat Nărăvașa și am plecat de-acasă.

Înger parc

Înger parc

Rezervasem un loc la Port Cetate, că, în timp ce nevastă-mea dorea să facă un pic de plajă, eu doream să zac câteva ore cu o carte sau ceva. Și, privind retrospectiv, am avut un gheșeft mai bun, pentru că plaja nu-i așa bine-ntreținută și nici apa așa curată. Dar ieșirea a fost binevenită, iar noaptea petrecută acolo cu atât mai mult.

Citește mai departe →

Improvizații (II) – Hidroizolare glafuri exterioare

Lasă un comentariu

Motto
Cine v-a lucrat aici, că și-a bătut joc de dumneavoastră!
– Vorbă din popor

Ne-au izolat, într-un târziu, blocul. O singură scară, patru etaje, cam șase luni a durat. Am niște vecini care se mai ocupă cu construcțiile și sunt și mai tipicari și au stat cu ochii pe ei să iasă cât de cât ok. Nu că n-au fost gherle, că au fost.

La bucătărie

La bucătărie

Una din ele m-a tracasat în mod deosebit, pe lângă faptul că mi-au găurit tavanul de la balcon, anume că au lăsat glafurile exterioare de jos tencuite doar la prima mână (și asta foarte aproximativ) și neastupate de niciun fel pe la colțuri și îmbinări, în ideea în care vin oricum cu pervaz la fiecare.

Citește mai departe →

Kashtan-1

Lasă un comentariu

Motto
And that’s how it came to pass, that on the second-to-last day of the job, the convict crew that tarred the plate factory roof in the spring of ’49 wound up sitting in a row at ten o’clock in the morning, drinking icy cold Bohemia-style beer, courtesy of the hardest screw that ever walked a turn at Shawshank State Prison…The colossal prick even managed to sound magnanimous. We sat and drank with the sun on our shoulders and felt like free men. Hell, we could have been tarring the roof of one of our own houses
– Shawshank Redemption

Cam lung motto-ul, așa-i? Din păcate nu puteam extrage ceva mai scurt fără să devină obscur: în timpul unor așa-zise relaxări date cu lingurița, venite la pachet cu amenințări de tot felul, văzută de naivi drept libertăți care pot fi acordate sau revocate prin mizericordia sau înțelepciunea vreunui limbric cu șarpele învârtoșat pe băț, e bine să-ți tragi seva de undeva, să-ți găsești un acoperiș precum pușcăriașii din film.

Kashtan-1

Kashtan-1

Să fie Zăganul, deci, muntele care-i o eternă amintire: ți-l aduci aminte chiar dacă n-ai fost acolo, îl știi deși nu l-ai văzut. În ciuda numelui, nu zboară cel mai sus, dar păstrează astfel frumos amintirea a ceva ce nu mai există.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (II)

Lasă un comentariu

Muzica
Bucovina – Suntem aici

Rămăsesem cu primul corp montat la modul brut, adică doar cu câteva finisaje elementare. Și, copleșit de viciul apectului îngrijit, înainte de a mă apuca de al doilea corp am închipuit un desen care să curpindă fronturile corpurilor 3 și respectiv 2.

Grasul aprobă din nou

Grasul aprobă din nou

Fiindcă e mai degrabă departamentul nevesti-mii decât al meu, i-am dat temă de gândire în direcția unui peisaj marin cu o corabie și ceva lighioane pe sub apă. Între timp le-am și terminat și cred că dau foarte bine, dar ajungem mintenaș și acolo.

Citește mai departe →