Bine ați venit, Onorate Matres, pe plaiuri mioritice!

Motto
Să știi ce a aia menstruație, ovule, spermă
– Prea Onorata Mater, la aterizarea pe Otopeni.

Onoratele Matres nici nu și-au scuturat bine colbul, revenite fiind din Dispersia în care-au învățat a face nodul la cravașă, că au deja o misiune nobilă: vor să învețe românii să facă sex! Desigur, din paginile lui Herbert și până pe solul nostru, multe transformări de formă s-au produs, însă de caracter și substanță prea-deloc!

Și când zic că vor să ne-nvețe să facem sex, nu săriți să mă corectați că sunt reductiv, căci, de fapt, mă exprim sintetic! A face sex nu înseamnă doar să bălești nămoloasa, ci o foarte lungă listă de lucruri și accesorii care preced și urmează actul în sine. Însă toate lucrurile și accesoriile sunt degeaba fără spargerea veveriței – nu fac nici cât laba tristă din care s-au născut degeneratele noastre!

Căci sunt degenerate – fețele oamenilor nu mint, iar pe-ale lor scrie „Neterminat” și „Malahie tristă” vizibil de la o poștă. Sună dur, dar dacă vă uitați cu atenție, aceia nu sunt oameni care să prețuiască sexul, nici ca plăcere, nici ca mecanism de supraviețuire. De fapt, plăcerea face parte din mecanismul de supraviețuire, iar un copil fătat ca o vițea, doar din rațiuni cincinale de producție umanoidă cu siguranță va avea un real handicap față de unul născut din dragoste autentică de viață.

Citește mai departe →

Țuicarul

Poate știți, poate nu știți, dar pe valea Buzăului, trenul Buzău – Nehoiașu purta numele de Țuicarul. Asta pentru că, datorită întreprinzătorilor care puneau la vânzare, în stații, pe niște scânduri sprijjinite pe doi pari țoiuri de 50 de mililitri de țuică, tot trenul trăznea a parfum de prune. Cine voia, cobora, lua un păhărel, bea și punea 5 lei dedesubt.

Micul antreprenor venea apoi, umplea paharele și strângea plata. De vreme ce tranzacția a devenit obicei, iar obiceiul a dat numele trenului, putem deduce că ecosistemul nu avea foarte mulți trișori, dacă avea, astfel încât a funcționat bine-mersi.

Este, desigur, în ton și cu preocupări mai moderne – unul din Țuicarii care leagă planeta de la un cap la altul este chiar filozofia de software Open-Source care nu doar că a funcționat, ci a funcționat și funcționează atât de bine, încât a influențat și modele de business ale jucătorilor cu produse plătite.

Iar asta pentru că omul nu este deloc preoponderent predispus la a trișa sau a trage spuza doar pe turta lui. Sau, mai puțin romanțat, instinctul individualist este bine temperat de șansele mult mai mari de supraviețuire dacă, pe lângă sine, îi ia și pe ceilalți în calcul. Nu e nimic nou, Nash a formulat un principiu al echilibrului pe tema asta, ceea ce exclude, evident, și posibilitatea sau filozofia sacrificiului de sine ca politică socială.

Citește mai departe →

Alchimiștii

Adevărului îi este de ajuns simpla constatare.
Ceea ce înseamnă că nu se impune și nu se lasă impus, ci se insinuează la fel ca lumina naturală: este sau nu este.

Variantele sale parțiale (și mai cu seamă minciuna) au, în schimb, nevoie, pentru stabilitate și maxim randament, de proptele vârtoase: dogme rigide, fanatismul inchizitorului și, desigur, componenta dramatică. Dați jos proptelele și vedeti unde se așază echilibrul, pe ce idee și în ce fel.

Nu este cazul tocmai acum să ne pierdem nădragii în fața asaltului unor veritabile artefacte alchimice diseminate cu rolul de a preschimba casapul în victima, iar victima-n casap.
Chiar dacă scenografia este săracă, recolta imagistică este bogată și poate clătina conștiințe slabe.

Citește mai departe →

Quod licet Iovi, non licet bovi

Motto
All animals are equal but some animals are more equal than others
– Ferma Animalelor, George Orwell

Cu ocazia înfigerii scenariului roșu pe Reicshtagul vieților noastre de către soldatul Raedsky Arafatov este bine să aducem în discuție câteva lucruri și nu mă refer la cele două ceasuri de la încheietura eroului.

Nu, este vorba despre faptul că Înzemuirea chipurile scade nivelul de transmitere (zic chipurile pentru că e un act de igienă mentală să nu facem greșeala de a confunda observațiile asupra realității cu realitatea insăși; probă: vulpea a intrat pe piață cu coada de cinci stânjeni, iar până acum s-a contractat la doi coți). Scade, nu elimină. Deci, marșând pe ideea asta, aș avea șanse să infectez, Înzemuit fiind, trei indivizi, nu șase, Neînzemuit fiind.

Daca sunt Neînzemuit, trebuie să mă simt vinovat pentru cei șase potențiali și mi se face a-priori proces de intenție, de parcă aș fi precomis un act criminal.
Dar, dacă sunt Înzemuit, nu trebuie să mă simt vinovat; ba chiar sunt răsplătit, nu doar că mi se iartă păcatele potențiale, deși fapta e aceeași.
De ce sunt mai neimportanți cei trei decât cei șase? Pentru că sunt trei și nu sunt șase? Cred că cei trei nu ar fi foarte patrunsi de spiritul acestei judecati.

Citește mai departe →

Malum immedicabile

Motto
Capra sare masa, iada sare casa.

Oana Irina Coantă, patroana de la Bistro de L’Arte a scris pe Facebook, pe data de 25 Septembrie, următoarea jelanie și singurul motiv pentru care reiau aici ce i-am zis pe profilul ei este ca mi-a șters comentariul; nu-i așa, cum oare altcumva putea să-l combată?

Exhibit A

Văd că insistă cu nădejde și temei pe marota de-a-mpărți banii de amendă: nu este nici prima, nici ultima oară când a pus problema cu atâta impertinență și, înainte de a o combate pe chestiunea de fond, aș vrea mai întâi să vedem cum stau lucrurile cu banii de amendă pentru care ar trebui să organizăm o chetă.

STADIU BISTRO DE L'ARTE 27 August 2021

STADIU BISTRO DE L’ARTE 27 August 2021

După cum bine știți, așa cum a existat o schema de ajutor pentru presă (care, după cum se vede, a funcționat, pentru că toată presa rulează același scenariu), a existat, printre altele și o schemă de ajutor pentru HORECA.

Citește mai departe →

Mărirea și decăderea lui Felcerus cel Mare (III)

Motto
Tocmai atunci treceau șase firfirici între cele două tropice și-o lețcaie, mai ales că pe Munții Rifani bântuise în vara aceea o secetă cumplită de șmecherii, din pricina răfuielii de baliverne, care se iscase între baranguini și acursieri.
– Francois Rabelais, Gargantua și Pantagruel – Cartea a II-a

Pintea Ghiaurul, cum fusese poreclit pentru că refuzase Convertirea, era la capătul puterilor. De două ore o poteră formată din două duzini de Apostoli Albi, niște creaturi involuate din omfăineni, îl hăituiau pe ulițele întortocheate de la periferiile cetății de scaun.

Nimeni nu-nțelegea cum de puteau vedea, căci nu mai aveau față, erau complet spâni și albi la piele, încă de pe vremea-n care-ncepuser-a se-nchina de trei ori pe zi, puindu-și câte un felinar pe creștet, unui portret cu Felcerus desenat într-o mână c-un toroipan și-n cealaltă c-un pahar cu Zeamă de Varză.

Din greșeală, Pintea coti pe-o hudiță-nfundată și-ntunecată. Se adăposti după un bolovan, pregăti arcul și sabia și-i așteptă să se-apropie. Era chitit să răpuie măcar doi-trei. Au înaintat ca până la o aruncătură de băț și se opriră. Liderul lor, un țopârlan borțos venetic ce susținea că este chiar urmașul bastard de-al doilea al lui Ginghis Han, își drese chiloții de tablă și ieși din rând vreo trei pași:
– Pinteo, ai fost avertizat de nenumărate ori să-mbraci chiloții canonici și să-ți bei Sfânta Zeamă. Cu toții trebuie să facem mici sacrificii personale în vremuri de bejenie.

Citește mai departe →

Zeama de varză. Proprietăți. Contraindicații.

Motto
Idealul e totul, oamenii sunt nimic! spun acești idealiști, ca și cum ar fi vorba de o societate ideală de elefanți, nu de oameni.
– Panait Istrati

Pentru oricine a avut zeamă de varză prin casă poate părea un pic cam ciudat ce se aude de la o vreme, anume că ar conține libertate. Că are oarecare succes în lupta cu pântecăraia, putem admite, dar până la a susține că poate fi folosită pentru tratamentul hemoroizilor guvernamentali e cale lungă, mai ales când prescripția vine chiar de la aceștia.

Ar trebui, așadar, să ne uităm mai atent la această afirmație. Astfel, pentru cine nu a forfetat complet dreptul de a judeca sunt imediat evidente, precum Casa Poporului imediat ce te-ncadrezi pe Unirii, două lucruri:
– primo, că nu suntem considerați liberi de-facto.
– secundo, chiar bastonul din umbra afirmației: ca să fii liber, ia-ți porția de zeamă de varză. Iar eu aș adăuga: ca să fii și mai liber, mai ia încă una. Să vedem de ce.

Citiți cu atenție prospectul

Citiți cu atenție prospectul

Întâi de toate, decurge de aici faptul că oricine acceptă paharul de zeamă de varză atare condiționat, își vinde libertatea pe acest pahar. Adică se face șantajabil pentru un preț de nimic, iar cine se face șantajabil o dată va fi șantajat și pe viitor.

Citește mai departe →

Nu, cerbul nu râgâie bere

Șocat de reclamele cu cerbul Cornel care vorbește, râgâie bere și se-ntinde la taclale cu tot felul de invdivizi, am fost prin Ciucaș să mă conving dacă, într-adevăr așa stau lucrurile sau avem de-a face cu o simplă licență pe care creatorii de conținut și-o iau mai des decât prevăd ordonanțele militare.

Contemplare canină

Contemplare canină

S-ar putea să pară o întreprindere bizară, dar haideți să judecăm lucrurile în context: dacă un guzgan poate ajunge prim-ministru, un robot stricat președinte și diverse scroafe pe diverse funcții înalte, printre care consilieri și miniștri, atunci este clar că trebuie să ne gândim dacă este posibil au ba ca un cerb să facă toate cele menționate, mai cu seamă-ntr-o nouă epocă de abdicare a personalității.

Citește mai departe →

Pensiunea noastră

Situată într-un cadru natural deosebit, pensiunea noastră vă oferă clipe de relaxare de neuitat alături de cei dragi pe care oricum nu-i suportați decât maxim o dată pe an. O adevărată găoază de pace interioara, exterioară și de tranziție, precum și armonie de import, cu o panaramă superbă asupra munților, cu camere spațioase, utilate și modern mobilate (curent electric, apă rece, apa caldă, pat cu saltea, iar pentru clienții cu adevărat premium – masă cu scaune), bar, minibar, megabar, loc de joaca, saună, spa, toate la doar cinci minute de mers cu mașina față de binecunoscutul castel Muștele la Coada Calului.

Pensiunea noastră vă așteaptă cu prețuri imbatabile

Pensiunea noastră vă așteaptă cu prețuri imbatabile

Citește mai departe →

Mărirea și decăderea lui Felcerus cel Mare (II)

Această a doua parte a expozeului nostru istoric nu era musai planificată, mai ales că izvoarele sale sunt, în cel mai bun caz, speculative. Dar, având în vedere vâlva stârnită-n jurul celor prezentate inițial, precum și întrebările revărsate dinspre dumneavoastră, am socotit de cuviință că trebuie, totuși, să explorăm și zonele de incertitudine, nisipurile mișcătoare din jungla istoriei.

Așadar, iată-ne în fața unei noi sesiuni, bazată pe un vraf vechi, heterogen și heteroclit de scrieri denumite colectiv chiar Apocrifele Faine. Nu cunoaștem sensul cuvântului fain, însă există indicii că era folosit mai cu seamă ca un subterfugiu pentru a desemna pe acei oameni despre care nu se putea spune nimic altceva. Deci, putem extrapola, acum că judecata este din nou legală și încurajată în societatea noastră, un titlu ironic și, posibil, autorionic.

Nu știm dacă descrierea este metaforică sau nu, deși la un prim nivel de înțelegere, ar părea să fie. Este greu de spus; în definitiv, de-a lungul evoluției sale omul a fost modelat de idei, pe care, la rândul său, le-a modelat. Deci, cine-ar putea spune fără tăgadă că nu au fost cazuri în care ideile au făcut, literalmente, din oameni neoameni sau chiar dobitoace?

Citește mai departe →