Improvizații (III) – Recondiționarea unui pat

Primăvara trecută am reîmprospătat – renovat e mult spus – camera mea din apartamentul părinților. Adică, mai pe șleau, camera-n care-am stat până să plec la facultate și plecat să rămân. S-a pus atunci problema dacă să schimbăm și mobilierul sau dacă să-l recondiționăm.

Patul demontat, gata de lucru

Patul demontat, gata de lucru

Cum mi-a plăcut întotdeauna, e setul acela de dormitor cu motive din Brâncuși cred, am zis să încercăm să facem ceva pentru el. Pentru o secundă, ce-i drept, m-am gândit să-l donăm săracilor, dar în ochi mi-a vibrat cu o nuanță de magenta panseul moralizator care se numără printre recoltele de seamă ale blogosferei, cultivat de unul din titanii săi, panseu care înfierează pe cei care-și bat joc de săraci dându-le mobilier vechi de care nu mai au nevoie.

M-am simțit teribil de rușinat de trufia mea burgheză și, după o noapte de nesomn scăldată-n excesivă perspirație, adăugându-se la nostalgie, dorința de a mă pedepsi pentru acest păcat m-a făcut să mă-nham la activitatea smerită a recondiționării. Iar dacă-mi fac aici samokritika este doar ultima etapă a curățirii mele interioare.

Element prindere traversa

Element prindere traversa

Așadar, vremea trecând peste acel pat, mai bine de 35 de ani, avea nevoie de lucrări pe toate planurile: structural și, mai ales, estetic. Baza, adică placajul din PAL sau PDF din care era fabricat era, în mare, în stare bună, cu excepția câtorva crăpături care puteau fi ușor reparate sau compensate.

Prinderi fișe

Prinderi fișe

Cel mai afectat, evident, era furnirul: mătuit sau șters pe alocuri și de-a dreptul sărit în câteva puncte, mai ales pe tăblia de la picioare, care se afla chiar pe culoarul de intrare. În plus, structural era necesară schimbarea tuturor elementelor de îmbinare, atât între tăblii și laterale, cât și între tăblii și traversa mediană longitudinală pe care se sprijina somierele.

Am desfăcut, deci, patul în toate elementele sale, am desfăcut, cu greu, organele de asamblare, căci unele șuruburi erau de-a dreptul contorsionate sau pur și simplu sudate de fișele metalice. Fișele metalice în sine erau ok, au avut nevoie de intervenție minimă.

Prinderi noi

Prinderi noi

Am înlocuit șuruburile vechi cu unele mai groase: pentru prinderea fișelor sprijin (în care se-mbucă panourile laterale) am folosit unele duble ca grosime, după ce am dat câteva găuri de ghidaj noi; pentru prinderea fișelor panourilor laterale am trecut cu gaură dintr-o parte într-alta și am folosit șuruburi bătrânești de 6 cu șaiba pusă peste o garnitură de cauciuc.

Prinderi noi traversa mediana

Prinderi noi traversa mediana

Pentru traversa mediană am cumpărat doi papuci de grindă, cei mai mici pe care i-am găsit, i-am fixat în tăblii. Traversa am fixat-o la rândul ei de acei papuci. Am asamblat la loc patul, am testat că totul e ok și apoi l-am desfăcut la loc pentru a-l prelucra un pic și pe partea estetică.

Cea mai la îndemână variantă era lăcuirea și chiar am avut un mare noroc pentru că am găsit un lac nuanță castan care s-a potrivit la fix pe culoare. Fiind deja sablat de vreme, a fost necesară doar o minimă șmirgheluire prealabilă. În rest, punctele ascunse unde furnirul era crăpat le-am curățat de bucățile slobode și le-am nivelat cu chit.

Asta a fost nevoie să o desfac cu totul și să o bat la menghină

Asta a fost nevoie să o desfac cu totul și să o bat la menghină

Punctele avariate rămase la vedere, fiind pe elemente detașabile (cu oarecare efort, dar detașabile orișicum) le-am lăcuit pur și simplu pentru că am decis să le refac cândva cu totul, sper să am timp chiar acum în primăvară, după care o să primească și al doilea strat.

Cu și fără lac

Cu și fără lac

Pentru restul mobilei am testat câteva modele de balamale și am și găsit butoni identici ca model și culoare (bronzul acela frumos perioat). Mai rămâne să schimb prinderile acelea cu magnet cu ceva similar sau poate cu niște amortizoare separate și să-nlocuiesc placajele din spate care au început să se cam umfle.

Rezultatul final mi-a depășit cu totul așteptările. Patul nu doar că e foarte confortabil, dar nu a fost așa silențios nici când eram eu mic de tot și era aproape nou. În plus, lacul acela l-a făcut și mai spectaculos.