Arhiva de etichete: cu biciclea pe langa dunare

Drumul Dunării 2011 – Ziua a VII-a – Spre Oltenița

O dimineață la cort în curtea primăriei este ceva inedit, asta-i sigur, cu condiția să nu stai acolo în așteptarea vreunei petiții. Însă petiția noastră, expeditiv rezolvată cu aprobare favorabilă, chiar dacă informal înaintată, fix asta a fost: să putem să ne odihnim ciolanele acolo.

Cumva sugestiv

Cumva sugestiv

Până acum, deși am dormit prin tot felul de locuri insolite, noaptea aceea a rămas unicat. Întrucâtva, m-am și ferit s-o reproduc, s-o las așa, unic identificabilă în memorie, cu tot banalul alcătuirii locului propriu-zis. În definitiv, nu asta contează: poate spune că nu-i mare lucru doar cine n-a căutat niciodată, fără să găsească, un loc unde să dea cu cornu-ntr-o pernă, improvizată și ea.

Citește mai departe →

Drumul Dunării 2011 – Ziua a VI-a – Spre Turnu Măgurele

M-am trezit mai devreme decât Zuzu, care a continuat să zacă încă o oră precum o valiză și, ca s-o zic pe-aia dreaptă, avea și de ce. Pe mine, însă, m-a-mbiat soarele de afară să fac o mică plimbare. Așadar, cât timp el număra-n somn zale de lanț (sau poate spițele de la roată), eu am dat o raită prin camping, care s-a dovedit a fi mult mai întins și dotat decât aproximasem în ajun: am văzut multe căsuțe de câte două locuri, cabane de familie, teren de corturi și terenuri de sport.

Fântâna secretă din Sucidava

Fântâna secretă din Sucidava

Citește mai departe →

Drumul Dunării 2011 – Ziua a V-a – Sudul Olteniei

Ne-am trezit alene din somn, țintuiți în saci de plescăitul molcom al Dunării, care mai degrabă îmbia la încă o tură de sforăituri, nicidecum la un marș vioi. Astfel, am tărăgănat plecarea cât am putut: ne-am codit până să strângem bagajele, am zăbovit mai mult la masă, am curățat lanțurile bițiclelor și am căzut într-o scurtă reverie pe malul apei.

Dimineața în Portul Cetate

Dimineața în Portul Cetate

În cele din urmă, pe un mohorât sfârșit de dimineață, am apucat-o în direcția Calafat – Bechet – Zăval. La ieșirea din Înger Parc ne-am întâlnit chiar cu domnul Dinescu, ne-am salutat în treacăt și am continuat.

Citește mai departe →

Drumul Dunării 2011 – Ziua a IV-a – Spre Cetate

Dimineața, în loc de cocoși, ne-au dat deșteptarea doi agenți ai Poliției de Frontieră care, după ce ne-au legitimat și ne-au salutat politicos, și-au văzut de treabă. Noi, după ce am înghițit ceva pe fugă, ne-am strâns corturile și am plecat la drum pe direcția Orșova – Porțile de Fier I – Drobeta-Turnu Severin – Cetate. Distanța destul de mare pe care o aveam de parcurs, aproximativ 150km, ne-a impus un ritm alert, temperat doar de traficul infernal de pe E70, între Orșova și Turnu Severin.

Porțile de Fier I - Văzute dinspre partea sârbească

Porțile de Fier I – Văzute dinspre partea sârbească

Porțile de Fier I

Primul și cel mai important obiectiv vizitat a fost barajul Porțile de Fier I. Aici am trecut simbolic granița spre Serbia, vizită ce ne-a permis să fentăm atenția cerberilor și am putut astfel fotografia o parte din complex. După ce am revenit, am vizitat și cochetul muzeu găzduit de centrală, pe partea românească, fiind totodată invitați în sala turbinelor.

Citește mai departe →

Drumul Dunării 2011 – Ziua a III-a – Cazanele și alte frumuseți

Deși deranjați de vuietul de-afară, am dormit foarte bine. De dimineață, tovarășii noștri de ocazie s-au întors în Moldova Nouă pentru a-și rezolva o problemă cu cardurile, iar noi am pornit mai departe, spre Eșelinița.

Fericire mare nu a fost nici pe capul nostru, deoarece a trebuit să mergem cu același vânt din față, devenit deja lait-motiv. Când am pornit la drum l-am simțit atât de tare încât îmi imaginam că poate târî o corabie pe uscat. Totuși, atunci când nu cade, pică, așa că Șuierilă a fost redus la tăcere de către frumusețea brută a traseului.

La drum pe Clisura Dunării

La drum pe Clisura Dunării

Citește mai departe →

Drumul Dunării 2011 – Ziua a II-a – Marea întâlnire

Treziți după un somn de voie, odihniți și cu puterile refăcute, am vizitat teatrul “Mihai Eminescu”, despre care multe surse susțin că ar fi primul edificiu cu această destinație de pe teritoriul actual al României. În orice caz, este unul literalmente deosebit.

Cortina veche din teatrul Oravița

Cortina veche din teatrul Oravița

Pedigree vienez

Clădirea a fost construită în 1817 ca o copie fidelă a teatrului Burgertheater din Viena. În prezent (2011), teatrul este complet renovat, iar la parter este amenajat un muzeu cu fragmente din istoria sa, dar și din cea a orașului. Cel mai mult mi-au plăcut cortina originală fabricată în Viena și macheta la scară a întregii zone.

Citește mai departe →

Drumul Dunării 2011 – Ziua 1 – Începutul

Traseul pe care ni-l propusesem încă din martie pentru toamna lui 2011 presupunea parcurgerea întregului traseu al Dunării, pe malul românesc, de la Baziaș la Tulcea.

După ce am analizat mai multe variante de traseu ne-am hotarât asupra celei care pornește de la Reșița și care cuprinde următoarele etape:

– Reșița – Anina;
– Anina – Oravița: cel mai vechi traseu feroviar montan din țară, parcurs, evident, cu trenul;
– Oravita – Nicolinț – Năidaș – Socol – Baziaș: încadrarea pe traseul propus;
– Baziaș – Drobeta Turnu Severin: parcurgerea defileului Dunării;
– Drobeta Turnu Severin – Călărași: plimbare lejeră prin sudul Câmpiei Române;
– Călărași – Cernavodă – Capidava – Tulcea: vestul Dobrogei, ținând malul drept al Dunării.

Carașova - între Reșița și Anina

Carașova – între Reșița și Anina

Pentru înnoptare cortul a fost optiunea principală, însă am plecat pregătiți și pentru cazurile în care, din diverse motive, am fi fost nevoiți să ne cazăm la o pensiune sau un hotel.

Ne-am propus să terminăm traseul în 9 zile, timp care deși părea suficient în calculele noastre inițiale, s-a dovedit în realitate a fi mai scurt cu 3 zile decât am fi avut nevoie.

Citește mai departe →