Octombrie. Îl știți pe Octombrie? E băiat bun, dar îi place vara. Cum vine toamna, fuge mâncând pământul în Țările Calde. Sau mai bine zis, înroșind pământul. Mai întâi fuge din munți, coboară la deal. Apoi, băgând de seamă că și de-acolo se duce vara, coboară mai departe, la câmpie. Și de-acolo o șterge direct, se duce și nu-l mai vezi până vine vara următoare.
Muntele Babeș
Nimeni n-a reușit vreodată să-l vază pe viu, nici măcar ciobanii care coboară odată cu el din munte (ei însă rămânând totuși ori de vale, ori mai jos la câmpie, că-i păcat să mâne săracele dobitoace atâta amar de drum); ci doar urmele i se pot vedea: frunzele copacilor între galben și roșu aprins, mai mult pe jos decât pe crengi, iar iarba de un galben ocru.
