Arhiva de etichete: portile de fier II

Sudul uitat – Insula Ostrovu Mare

E un lucru care ține de începuturile lumii, nota Geo Bogza referitor la micile ostroave de pe Dunăre. Și fiecare ostrov care se naște e o lume nouă, începută, adăuga el. Subversivul reporter de atunci își încheia astfel – cu o descriere ușor melancolică și romanțată a coridorului Dunărean – colecția de reportaje scrise pe vremea când se afla în slujba ziarului Vremea.

Apus de soare la Cetate

Apus de soare la Cetate

Exemple de asemenea de insule sunt destule: Ada Kaleh, cea mai celebră, a fost scufundată odată cu finalizarea centralei Porțile de Fier 1, Șimian poartă acum o parte din vestigiile strămutate de acolo (însă reconstituirea nu a fost niciodată finalizată și oricum localnicii nu au fost de acord să se mute) și, nu în cele din urmă, Ostrovu Mare, o palmă de pământ aparent neinteresantă, plutind undeva în sud-vestul României.

Citește mai departe

Drumul Dunării 2011 – Ziua a IV-a – Spre Cetate

Dimineața, în loc de cocoși, ne-au dat deșteptarea doi agenți ai Poliției de Frontieră care, după ce ne-au legitimat și ne-au salutat politicos, și-au văzut de treabă. Noi, după ce am înghițit ceva pe fugă, ne-am strâns corturile și am plecat la drum pe direcția Orșova – Porțile de Fier I – Drobeta-Turnu Severin – Cetate. Distanța destul de mare pe care o aveam de parcurs, aproximativ 150km, ne-a impus un ritm alert, temperat doar de traficul infernal de pe E70, între Orșova și Turnu Severin.

Porțile de Fier I - Văzute dinspre partea sârbească

Porțile de Fier I – Văzute dinspre partea sârbească

Porțile de Fier I

Primul și cel mai important obiectiv vizitat a fost barajul Porțile de Fier I. Aici am trecut simbolic granița spre Serbia, vizită ce ne-a permis să fentăm atenția cerberilor și am putut astfel fotografia o parte din complex. După ce am revenit, am vizitat și cochetul muzeu găzduit de centrală, pe partea românească, fiind totodată invitați în sala turbinelor.

Citește mai departe