Arhiva de etichete: canelura

Kontesh, biroul – Notițe de lucru (II)

După cum spuneam, segmentul central a fost una dintre necunoscute, însă una ce s-a cerut rezolvată destul de repede, odată cu finalizarea carcaselor celor două corpuri. Am trecut prin tot felul de variante, dar m-am oprit la una simplă: un cadru cu riflaj. Mă rog, vorba vine simplă…

Scopul lui nu este și nu a fost unul de rezistență, mai degrabă de a masca peretele și de a produce o minimă continuitate vizuală. Ca bonus, este și element de aliniere între corpuri și un punct suplimentar de reazem pentru blat exact în zona unde se află îmbinarea jumătăților sale. Așadar, trebuia să fie totuși ferm, cu prinderi pe măsură.

Citește mai departe →

Kontesh, biroul – Notițe de lucru (I)

Oamenii au avut – de când există oameni pe Pământ – o relație cu totul și cu totul deosebită cu timpul. Faptul că suntem eterni și totuși strâns limitați de constrângeri ostile cred că șade-n miezul istoriei noastre temporale mai degrabă zbuciumate.

Îmbrăcând diverse haine, paradoxul scoate capul iar și iar în registre culte, științifice, dar și populare, din care putem aminti frumoasa sinteză mai degrabă poetică din basmele noastre – Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (dați-i încă o șansă cu mintea destupată, apoi aprindeți o lumânare pentru Ispirescu).

Potriveala cea din urmă

Potriveala cea din urmă

Religia sugerează că singura scăpare este credința. Precum lt. Valeris, veți întreba: Faith?

Spock: History is replete with turning points, Lieutenant. You must have faith.
Valeris: Faith?
Spock: That the universe will unfold as it should.
Valeris: But is that logical? Surely we must…
Spock: Logic, logic and logic. Logic is the beginning of wisdom, Valeris, not the end.

Într-adevăr, nu este logic. Dar este necesar. Fără un dram de credință că lucrurile se vor așeza, timpul nu mai are răbdare cu nimeni, iar viitorul, fiul acela de împărat mereu chemat să-și împlinească menirea, rămâne suspendat între intenție și catastrofă.

Citește mai departe →