Concursuri

Bucovină, plai cu stropi – Ultrabug 2026 (II)

A doua zi începu cinstit și administrativ cu ceasul, ploaie burnițată, un mic dejun pregătit de gazdele mele, o cafea fierbinte și un triaj rapid al fotografiilor din ziua anterioară. Printre ele se aflau și mărturiile a câteva ocolișuri pe traseul a ceea ce cândva fusese un pinten de cale ferată desprins din Pojorâta către Fundul Moldovei, nu mai mult de 8 km, dacă măcar atât.

Pe un drum de culme

Pe un drum de culme

Închis complet în 2008, pe alocuri mai rezistă, inclusiv în zona de start a concursului. Șinele există pe lungimi semnificative, podurile încă se țin fără să știe nici ele cum, traversele au rămas că doar unde să mai plece odată sistemul ieșit din uzul oamenilor și intrat în administrația lentă a vegetației?

Citește mai departe

Bucovină, plai cu stropi – Ultrabug 2026 (I)

Imediat după haiducia din 2015, cea din Călimani și Hășmaș, m-am prezentat la raport pentru a lua startul la Ultrabug, cu seninătatea ce doar inconștiența ți-o poate da. N-am terminat atunci, nici cu poze n-am rămas, însă experiența-n sine a fost cât se poate de valabilă.

Plaiuri bucovinene

Plaiuri bucovinene

Acum, mai înclinat spre aspectele lente ale vieții, mi s-a năzărit să revin, doar că la nou-propusa variantă de Minibug, adică 10.5 km + 13.5 km + 7.2 km, printre altele o excelentă ieșire din iarnă. O altă ajustare a fost ritmul: în loc de alergat, l-am abordat ca pe o drumeție rapidă și am și lansat o propunere către verișorii mei A. și M. Propunerea a fost bine primită, deci iată o veritabilă echipă ce, până-n ultima zi, și-a dobândit și-un nume anecdotic.

Citește mai departe

B4M 2014 – Ziua 4 – Epilog

Ultima zi. Ultimul munte – Bucegi – un munte de care am stat departe mulți ani de zile, nefiind prea dornic să trec de vălul antropic de mârlănie. Așa că am început ziua cu scepticism, dar cu suficient de multă voie bună încât să nu conteze prea mult.

Șaua Strunga - Foto: Mihai Benea

Șaua Strunga – Foto: Mihai Benea

La start, cu excepția celor care chiar se luptau pentru o miză anume în fruntea clasamentului, cu toții erau destinși, imprimând întregului eveniment un aer de sărbătoare a sportului și muntelui. Când s-a dat semnul de plecare, am pornit ca la plimbare, calm, fără grabă.

Citește mai departe

B4M 2014 – Ziua 3 – Labirint

Am început nehotărât ziua a treia. Da, urma Piatra Craiului cu un traseu seducător, însă perspectiva de a alerga singur nu se lega deloc în mintea mea. Dar, m-am gândit, am ajuns până aici și ar fi mare păcat să ratez restul cursei. Cu acest nou gând am basculat restul micului dejun și m-am grăbit spre locul de start.

Deasupra Șirnei

Deasupra Șirnei

Nici nu ieșisem bine din complex, că în spatele meu s-au și ciocnit doi concurenți. Mai departe, la un kilometru camera mea video a decis că a filmat destul și și-a luat literalmente zborul de pe ghidon. Viteza era de peste 40km/h și a țâșnit ca un veritabil proiectil printre două biciclete din lateral. Din fericire nu a nimerit pe nimeni, iar carcasa a rămas intactă.

Citește mai departe

B4M 2014 – Ziua 2 – Leaotare ca piatra

Somnul bun de peste noapte a reușit să risipească oboseala primei etape. Leaota, însă, era neimpresionată de entuziasmul nostru. Ba dimpotrivă, strângându-și o căciulă de negură și pâclă deasupra culmilor s-a gândit că poate ne va potoli și vom renunța la asalt. Organizatorii au replicat la rândul lor, dimineața devreme, cu o sesiune de înlăturat zăpezile ce blocau o parte din traseu.

Spre culmea Leaotei

Spre culmea Leaotei

Noi, după ce am luat micul dejun, ne-am îndreptat spre start. Și, chiar acolo, înainte de a începe, era să închei tura la modul cel mai stupid. Venind lansat și cu 15kg in spinare, aveam agilitatea unui tractor. Astfel, când unul din concurenți care își tot proba bicicleta a decis să îmi taie calea din scurt, nu am putut face altceva decât să ciupesc frânele, să virez ușor și să țip la el. Am scăpat la limită și am pornit cursa fără alte incidente.

Citește mai departe

B4M 2014 – Ziua 1 – Un Iezer de adrenalină

Anul trecut, prin iarnă, Andrei mi-a dat pe la nas un concurs pe etape: Bike 4 Mountains. Propunerea era tentantă – patru munți prin care să ne hurducăim țoaclele (când ele pe noi, când noi pe ele): Iezer-Păpușa, Leaota, Piatra Craiului și Bucegi. Dacă prin Piatra Craiului și Bucegi mai fusesem, primele două erau complet noi.

Pe culmile Iezerului

Pe culmile Iezerului

Astfel, interesul meu pentru concursuri, altminteri teșit, a fost brusc ascuțit și am acceptat fără șovăială. Faptul că Andrei e un tovarăș fain de drum a fost cu atât mai bine, pentru că nu voiam nici să trec precum câinele prin apă fugărit cu ochii spre clasament, nici s-aștept după cineva care stă lăuză.

Citește mai departe

Treceți batalioane române IOR-ul sau cum a fost Maratonul Reîntregirii Neamului 2013

După ce am participat la Semi-maratonul Internațional București din Mai 2013 am lăsat baltă alergatul și am luat-o pe coana Bița de coarne. De altfel, a fost un sezon foarte fain, la sfârșitul căruia, după 5000 de kilometri parcurși pe două roți și multe podele de tren ce mi-au servit drept pat de campanie, Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc a fost o bună ocazie pentru a relua alergările într-un ritm susținut.

Am aflat de concurs cu vreo 3-4 săptămâni înainte de a se desfășura și tot atunci m-am și înscris la proba de de semi-maraton individual. Odată înscris, mi-am fixat și un obiectiv: 1 oră și 45 de minute, pentru că rămăsesem dator din primăvară :D.

La sosire. Da, ăsta-s eu :D. Mersi Cip pentru poză!

La sosire. Da, ăsta-s eu :D. Mersi Cip pentru poză!

Citește mai departe