Șezând drept și judecâd strâmb (sic!) mă gândesc dacă nu cumva daravera cu autonomia nu e doar o diversiune.
O diversiune, menită să acopere altă diversiune care, bag de seama, ține din ce în ce mai greu.
Pentru că e fix genul de subiect care apare de fiecare dată oportun și la care nu poți să nu ai o reactie, că altfel ești lăsat de căruța (în treacăt fie spus, așa poți deduce și ce partid are o viziune clară, când refuză să plece după fentă, ci o denunță inteligent).

Și toata lumea-l dezbate, emite opinii, de toate felurile și pe toate palierele.

USR se încruntă, cere insistent, mai face un cartonaș arătos si îl postează pe facebook, și-a facut datoria.

Întâiul Sas al Țării iese și se încruntă cu îngrijorare, hămăie-n reluare și arată cu degetul.

Eu, în schimb, îmi imaginez că situația a fost cam așa.
Undeva prin sediul PNL se discută starea de fapt (numerele denotă ranguri):

– Mâncătorul de Căcat 1: Dragii mei mancători de căcat, frați întru hoție, diversiunea cu starea de urgență începe să scârțâie și lumea cam bombăne că vrem sa-i mai ținem încă o lună după 15 mai.
– Mâncătorul de Căcat 2: Da, pâna și Mândruță are un fel de coloană vertebrală!
– Mâncătorul de Căcat 3: Sire, permiteți o soluție?
– Toți Mâncătorii de Căcat: DA!
– Mâncătorul de Căcat 3: Sire, lăudat fie căcatul ce-l mâncați, am putea vorbi cu prietenii de la PSD si de la UDMR să pună-n scenă o diversiune cu autonomia!
– Toți Mâncătorii de Căcat: Dar oare o sa tina?
– Mâncătorul de Căcat 3: Da, pentru ca oamenii au în general intervalul de memorie al unui parameci, plus că e un subiect sensibil pentru toți, chiar dacă nu ajută pe nimeni.
– Mâncătorul de Căcat 1: Pentru asta, Mâncătorule de Căcat 3, ai să primești Căcatul de Aur, ordinul Diaree, clasa Cu Bucăți!
– Mâncătorul de Căcat 3: Maronimea Dumneavoastră este prea amabilă!