Fiecare cartier este condus din umbră de autorități cu o mare putere de pătrundere și de convingere, însă acelea nu sunt niciodată cele care taie bon de taxe și nici măcar cei ce ștampilează până și aerul de respirat.
Mâță la pervaz
Bunăoară, o mâță cocoțată pe pervazul unui balcon privește cu o suspiciune caldă și moderată. Două vrăbii inspectează inopinat o baltă ca și cum și-ar executa, sobru și riguros, însărcinări de ordin municipal. O altă pisică, aninată într-un copac, așteaptă precum un veritabil latifundiar vești de pe moșie.
Nimeni nu se grăbește și nici nu par să fie interesate de activitățile umane, fie ele febrile sau mai de duminică. Și, deși nu prestează pentru valoarea intrinsecă a locului, îi aparțin, îl citesc și îl valorifică mai bine decât majoritatea celor dintre noi.
Vrăbiuțe-n baltă
Ocupă bălți, garduri, stâlpi, cornișe, sârme, acoperișuri, pomi – pe scurt, mici teritorii improvizate, dar cu o încredere ce face de fapt ca restul lumii să pară o improvizație rizibilă.