Aranjând lucrurile prin bucătărie am dat de câteva ustensile din lemn, destul de finuțe, de altfel, unele foarte uzate, altele așa și-așa. Am păstrat vreo două, o lingură de lemn și un mic satâr, ambele din fag, în ideea de-a-ncerca să le prelungesc timpul petrecut în serviciul burților flămânde.
La cum îmi făceam socoteala, bine șmirgheluite și curățate, ar putea primi unul sau două straturi de ulei – lingura (fiind deja îmbibată) și trei sau patru – satârul (fiind folosit mai mult la chestii uscate și nici măcar atât de mult, deci, până la urmă, nu foarte învechit). Lingura era un pic șerpește despicată-n vârf, dar am decis să nu folosesc chit, de teamă c-ar fi căzut prin mâncare.