Ascuns de vălul obișnuinței, între Predeal și Brașov se află un foarte frumos traseu feroviar. Parte a celei mai circulate linii de la noi din țară, magistrala CFR M300, acesta oferă călătorului o experiență completă. Este totodată prima cale ferată trans-carpatică construită în România și prima care a fost electrificată. Dat fiind, deci, statutul acesteia voi prezenta mai întâi…
Puțină istorie
În prima parte a anilor 1870 guvernele României și Austro-Ungariei au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal. Astfel, la 31 Mai 1874, se semnează convenția româno-maghiară prin care se stabilesc detaliile realizării legăturii feroviare între orașele Brașov de Ploiești.

Cu trenul intre Predeal si Brasov
Primul tronson terminat a fost Brașov – Predeal, dat în folosință în Ianuarie 1879, iar pe data de 1 Decembrie 1879 a fost deschis și sectorul Ploiești – Câmpina – Predeal, după o întrerupere între anii 1877-1878 cauzată de participarea României în războiul ruso-turc.
Alte două repere importante în istoria acestei linii de cale ferată o reprezintă lucrările de dublare a căii de rulare efectuate în anii 1940, respectiv finalizarea în 1963 a electrificării pe sectorul Predeal – Brașov (25kv, 50Hz), prima locomotivă produsă de compania suedeză ASEA (și ulterior, sub licență, de către Electroputere Craiova) făcând prima tură de probă în 1965.
Gara Predeal

Gara din Predeal
Gara Predeal reprezintă în sine un punct de atracție: situată la altitudinea de 1000m, aceasta este cel mai înalt punct de pe ruta de față și cota cea mai mare la care a fost construită o gară CFR.
Prima clădire a fost deschisă traficului în 1879 și, odată cu aceste lucrări, au fost canalizate izvoarele râului Prahova, aflate în prezent chiar sub platforma gării.
Construcția actuală a gării a fost inaugurată în 1965, înlocuind o baracă din lemn care, deși cu titlu provizoriu, a funcționat aproape 30 de ani. Proiectul este foarte îndrăzneț, iar în România nu mai există decât o construcție asemănătoare: Izvorul nr. 24 din Băile Olănești.
Traseul
Trecând atent peste joantele obosite și de macazele întortocheate ale gării Predeal, garnitura se avântă spre Brașov. Peisajele nu sunt nici pe departe atât de spectaculoase precum pe secția 925 – Oravița – Anina, dar te țin oricum spânzurat de fereastră.

In Tunelul Mic, intre Predeal si Brasov
În loc de pietrele golașe ce însoțesc linia ferată până la Predeal, spre Brașov avem de-a face cu întinse suprafețe împădurite printre care garnitura șerpuiește țăcănind pe șine cu o precizie aproape nemțească.
Și de parcă asta nu ar fi de ajuns, constructorii au lăsat și două opere de artă pe traseu: Tunelul Mare (937m) și Tunelul Mic (104m). Trenul are o viteză plăcută, nu foarte mare, dar suficientă, având în vedere dificultatea traseului. Uitați-vă numai la profilul de altitudine.
Fără a opri în cele patru stații – Tunelul Mare h, Timișul de Sus, Timișul de Jos, respectiv Dîrste – drumul durează aproximativ 36 de minute, după care, la fel de precaut cum a părăsit gara Predeal, trenul intră în gara Brașov, dominată de o clădire impunătoare, dar care nu impresionează în mod deosebit din punct de vedere estetic.

Gara din Brasov
De aici amatorii de călătorii cu trenul pot pleca spre defileul Toplița – Deda via Gheorghieni, spre pasul Ghimeș via Miercurea Ciuc, sau spre Întorsura Buzăului, ca să numesc doar câteva rute deosebite.