Motto
Cine v-a lucrat aici, că și-a bătut joc de dumneavoastră!
– Vorbă din popor

Ne-au izolat, într-un târziu, blocul. O singură scară, patru etaje, cam șase luni a durat. Am niște vecini care se mai ocupă cu construcțiile și sunt și mai tipicari și au stat cu ochii pe ei să iasă cât de cât ok. Nu că n-au fost gherle, că au fost.

La bucătărie

Una din ele m-a tracasat în mod deosebit, pe lângă faptul că mi-au găurit tavanul de la balcon, anume că au lăsat glafurile exterioare de jos tencuite doar la prima mână (și asta foarte aproximativ) și neastupate de niciun fel pe la colțuri și îmbinări, în ideea în care vin oricum cu pervaz la fiecare.

Treacă-meargă, nu e musai să fim un azil de nebuni precum Germania, însă au rămas așa trei săptămâni din cele mai ploioase și după prima săptămână am avut infiltrații în câteva locuri. Decât să mai stau după ei precum cucoșul după punguța cu doi bani (așa cum am făcut cu balconul), am dat o tură prin Universul Bricolajului pentru Mici și Mari și mi-am luat ceva ce m-am gândit că ar merge: o găleată de hidroizolație Primus, de 5kg, cea mai mică pe care am găsit-o.

Mai de aproape, după a doua mână

Foarte multă comparativ cu cât aveam nevoie, dar restul a intrat oricum în beciul de la țară. Am aplicat-o în trei mâini, în concentrație crescătoare, preț de două zile. Se face o pastă foarte ușor de aplicat cu pensula și am acoperit perfect toate glafurile, inclusiv îmbinările, pe care apoi le-am dat cu nișțe cârmâzol bituminos ce se poate aplica cu pistolul. Am reușit cumva să-l întind și pe buci: măiestrie sau întâmplare, n-am să știu niciodată.

Unde au fost lufturi mai mari am închis în prealabil (dacă n-aveți prealabil vă recomand cu căldură) cu spumă ordinară, peste care abia apoi am venit cu hidroizolație. N-am mai avut probleme cu infiltrațiile și am și uniformizat glafurile, iar când au reușit în sfârșit să monteze pervazul la fiecare fereastră aveam deja problema rezolvată.