Bine ați venit la cea mai nouă emisiune a postului nostru de radio online, Sper că mesajul meu te găsestește bine. Am pus bazele acestui program normal într-o societate civilizată revoluționar pentru a-ncerca să răspundem tinerilor antreprenori care nu știu cum să reacționeze atunci când sunt puși în fața unor situații grele sau clienți dificili.

Sursa: Envato Elements

În primul nostru episod vom răspunde lui Pandele Cotrobăianu, care are următoarea problemă:

Stimabile, să-ți dea Dumnezeu sănătate, să ne trăiești o mie de ani sănătoși! Să te ferească Norocul de Omul-Spân și de Femeia-Bărbat. Astea fiind spuse, iată ce nedumerire am. Acum ceva vreme am săvârșit o lucrare pentru un boier și, în aceiași bani, în semn de recunoștință pentru mizericordia vădită lucrând cu un netrebnic ca mine, i-am mai pus și clopoței, i-am mai pus și bentițe, și cuțite care se rotesc.

Apoi, după o bucată de timp, boierul meu trimite un sol după mine și-mi tună că ceva anume nu-i mai merge. Pe de o parte aș vrea să-l ajut, că doară Sfintele Scripte Înivorătoare spun că întotdeauna trebuie să dai mai mult decât primești. Dară simt că e ceva în neregulă cu toate acestea și nu știu de unde să apuc problema, mai cu seamă că, chiar de-ar fi o bubă cu lucrarea-n sine, garanția i-a expirat.

Ne bucurăm că există tineri cu judecata încă-ntreagă, nu doar gorobeți gargaragii cu găoaza pungă de lozinci, așa că iată ce te sfătuim, dragă Pandele (ai să-mi scuzi intimitatea implicită cu care te tutuiesc, nu este din lipsă de respect, ci dintr-o caldă afecțiune pe care ți-o port, ție și tututor celor care ne scriu și ne ascultă): în primul rând, este adevărat că mereu trebuie să dai mai mult decât primești, dar asta este valabil pentru ambele părți, nu doar pentru una dintre ele.

În al doilea rând, motivul pentru care Sfintele Scripte Înviorătoare îți inspiră neîncredere este că se exprimă unilateral: vorbesc doar despre obligativitatea unei răspunderi nelimitate pentru o sumă limitată de bani.

Motivul pentru aceasta este că, la origine, sunt împinse și vehiculate-n spațiul public de oameni care au tot interesul să tragă maxim de profit din banul cheltuit și asta spre binele tău: cu cât câștigă ei mai mult, cu atât mai bine este pentru tine. Ce-i mai grav este că au și prins, pentru că sclavul abia așteaptă să ridice-n slăvi bila care-l țintuiește locului, atunci când vede că nu-i chip să scape de dânsa.

În sfârșit, îți propun să cercetezi problema cu băgare de seamă, să cauți o soluție, dar să nu o livrezi și să revii către boierul tău cu următorul mesaj:

Prea cinstita fața dumitale, boiere,

Privitor la jelania dumitale, am găsit sau n-am găsit unde poate fi buba, dar știu cum s-o ocolesc. Nu pot să pun prinsoare că va funcționa și-n viitor și cât va funcționa, taman pentru că nu sunt sigur care e problema. O să mai am nevoie de câteva zile să mă dumiresc și să verific.

Ce am făcut acum pentru luminăția ta, având in vedere că ai primit întâietate-n fața altor mușterii și că, în definitiv, garanția ți-a expirat, este în valoare de 1000 de bani de aur zimțați pe muchie, însă nu am să te taxez. îmi rămâi dator cu o favoare, la alegerea mea, pe viitor.

Totuși, eu nu pot s-o tot țin așa gaia-mațu, drept urmare, pentru viitoare probleme, cu mila domniei tale, putem apuca pe una din două căi:

– îmi plătești pe lună 10 bani de aur zimțați pe muchie și mă pun la dispoziția pentru diverse mici comisioane și reparații, în limita bunului simț (și pentru că bunul simț boieresc e altfel decât bunul simț țărănesc, te sfătuiesc să te limitezi la cinci ore pe lună);
– iscodeli și reparații izolate, iar pentru asta îmi dai pe oră 5 bani de aur zimțați pe muchie.

Al tău supus,
Pandele Cotrobăianu

Dacă boierul dumitale te scuipă, află că Vodă are să pupe acolo și, în tot cazul, nu e genul de boier cu care vei mai vrea să lucrezi.