Arhiva de etichete: caldarea gauri

Speciala Parângului (II) – Din nou pe valea Găuri

De dimineață, după toate cele cuvenite dimineții, coborârăm la mașină pe traseul, excelentul traseu, de cruce galbenă, culegând cât mai multe din fructele de pădure ieșite-n cale. Odată ajunși, ne-am primenit o țâră, înainte de-a ne muta-n bazinul Lotrului pentru a doua parte a excursiei noastre, trecând practic înapoi pasul Groapa Seacă.

Am lăsat Nărăvașa la intrarea pe drumul forestier ce suie pe valea Lotrului și de la cabana Aviatorilor am apucat un drumeag pieptiș, drumeag mâncat de ape cu oarecare poftă, marcat în teren cu rămășițele unei cruci albastre (însă deloc pe hartă, cel puțin nu pe ceea ce prezintă actualmente muntii-nostri.ro), drumeag ce suie până-n plaiul Huluzu, ajungând lângă micul lac ce mai mult zace decât dăinuie acolo; zace, dar o face fotogenic.

Citește mai departe →

Rhododendron (IV) – Răsărit, vânt și retragere prin Șaua Huluzu

M-am trezit devreme, parte pentru că mă tracasa foșnetul cortului în vânt, aducând oarecum cu o bășină prelungă trasă după o fasole nefiartă (cine știe cunoaște!), parte deoarece chiar intenționam (desigur, intenția nu-nseamnă niciodată automat și execuție): valea aceea prezintă o pronunțată orientare Estică, iar un răsărit ar fi-nsemnat un mic spectacol cu bilet în cel mai de soi loc posibil.

Valea Găuri la răsărit

Valea Găuri la răsărit

Așadar, m-am tot vânturat și eu, deopotrivă cu vântul, mai mult din cauză că-nghețam decât din oricare alt motiv. Am putut sta locului doar cât să-mi fac primul nes și prima cană cu cereale cu lapte. Aveam și niște biscuiți de la Renato, de cu o zi înainte, de care foarte oportun uitasem. Nici rău, nici bine, ținând cont că patru zile mai mult am făcut experimente cu mâncarea decât am mâncat. Compensația unui meniu de proletar, fu însă un titlu nobiliar – fie și conjunctural – asupra întregii văi.

Citește mai departe →