Ce-și face omul cu mâna lui

Improvizații (IV) – Bancul cu blatul

Prin toamnă am luat un mic banc de lucru, reglabil pe înălțime și cu blatul rabatabil și, la rândul lui, reglabil pe lungime prin două manivele care apropiau sau depărtau cele două jumătăți componente. Avantajele nu le mai enumăr, pentru că l-am folosit de toți banii, chiar dacă l-am luat cu 110 lei mai mult decât costă acum. Și apoi, sunt oricum evidente.

Rezultatul final

Rezultatul final

Mai puțin evidente sunt dezavantajele: materialul din care e făcut blatul seamănă cu un soi de MDF, doar că nu pare să fie. E foarte ușor de penetrat și un pendular mai pricopsit intră-n el aproape fără să-ți dai seama, cam ca Dânsa-n găleată. Apoi, mi-aș fi dorit să fie o idee mai lung și o idee mai lat și, în sfârșit, să fie ceva mai greu, deci și mai stabil.

Citește mai departe →

Taburet multifuncțional

Pentru că nici măcar un băț nu se poate pune-n vânzare până nu-i declarat ca fiind mai-multe-în-1 (e lung și, în același timp, cilindric și de culoare maro), mi-am zis că aș putea totuși gândi și executa și eu un taburet care chiar să fie multifuncțional.

După ceruire

După ceruire

De fapt totul a pornit de la faptul că nevastă-mea, așa cum șade bine unei muieri, nu e tocmai girafă și are nevoie să se cocoațe pe câte ceva pentru a ajunge-n locurile mai înalte din casă. Cam strâmbă din nas la scaunele normale, are ceva, nu pot să-i zic rău de înălțime, care-o face să se crizeze când se vede la mai mult de câteva palme de podea pe niște chestii cu picioare subțiri.

Citește mai departe →

Mambo Number Five – Sumar tehnic și considerente filozofice

Am simțit construind acest sistem de dulapuri o satisfacție pe care n-am simțit-o scriind nici cea mai reușită componentă software. Într-adevar, este ceva imaterial în a scrie cod, ceva care sfidează și eludează acel ultim și autentic nivel al satisfacției: a pune mâna, a mirosi, a interacționa fizic cu rezultatul muncii tale.

Master of disasters

Master of disasters

Contemplând lucrarea și scriind introducerea de mai sus, mă îndrept fără să vreau cu gândul spre vorbele lui Șatov:

– Ascultă, caută-l pe Dumnezeu pe căile muncii; totul aici stă; dacă nu, dispari; dispari ca un mucegai, găsește-l prin muncă. (…)
– Prin muncă țărănească. Du-te, leapădă-te de bogății… Aha! râzi, ți-e frică de ridicol?

De fapt, nu chiar fără să vreau. E o replică ce mi-a răsunat în cap încă de când am citit-o, iar acum doar s-a agățat precum o lipitoare, dar care nu ia, ci dă. Dă sens întrucâtva unor imbolduri naturale, aruncă puțină lumină asupra lor.

Citește mai departe →

Kur-papier-rollen-supporten

Este lesne de-nțeles că mi-a rămas suficient material după dileala cu sistemul de corpuri construit pentru baie. Multe resturi de panouri de molid și câteva resturi de fag (mă refer la fag ca specie de lemn, desigur, deși probabil denumirea ar trebui schimbată în ceva mai cuprinzător – sic! – dar și nejignitor – dublu sic!).

Să-i zic Ancora?

Să-i zic Ancora?

Resturile de molid le-am pus la lucru încropind un taburet multifuncțional (despre care am să povestesc separat), iar cele de fag, printre altele, pentru un suport pentru… role de hârtie igienică care să meargă cumva la set cu mobilierul propriu-zis. Chiar dacă – în cantitate absolută – nu aveam foarte mult lemn la dispoziție, pentru obiecte mici era suficient cât să pot să mă abat spre forme mai elaborate.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (VI)

Muzica
Deloc surprinzător…

Mi-aș fi dorit să iasă cinci articole în cap, dar, asemenea lui Bulă care, încercând să asambleze un Pegas, tot mitralieră rezulta, la fel și mie, încercând să adun cinci articole, tot șapte mi-au ieșit. Iar acesta e al șaselea și ultimul referitor la execuție. Cum folosesc deja de o lună bijuteria, îmi permit să scriu o idee mai relaxat, de la înălțimea trufiei ușor sporite, înmuiate numai puțin de un păhăruț de single malt.

Ladies and gentlemen, this is mambo number five!

Ladies and gentlemen, this is mambo number five!

Mai rămeau, desigur, de lăcuit masca și montat întregul ansamblu. Lăcuitul în sine nu a ridicat probleme, în afară de ajustarea diluției primelor straturi de lac, vopsirea micilor elemente din aluminiu și, mai ales, de faptul că a necesitat o echilibristică enervantă pentru a lăcui când pe-o parte, când pe alta.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (V)

Muzica
Morcheeba – Enjoy the ride

Am încheiat lucrarea încă de acum două săptămâni, la exact cinci luni de la prima tăietură. Mă tot plimb pe lângă dânsa cu pas rar și ferm trântit de sus, căci rezultatul e dincolo de ce-aș fi putut visa atunci când am început.

Mi se pare și acum o nebunie peste orice închipuire, dar e acolo, e gata și-și îndeplinește rolul cu decența vechii aristrocrații. Acum, într-adevăr, simți că te așezi pe tron și, în caz că vă-ntrebați, nu e doar efectul secundar coroborat al lacului și diluantului.

Testat cu succes și pe pisici

Testat cu succes și pe pisici

Mai aveam deci, în punctul în care lăsasem povestirea, de tăiat și asamblat sertarul, caseta-suport pentru sertar, acoperirea fundului și plinta ce urma să acopere rosturile din jurul poliței. Evident, și finisajele, lăcuitul și montarea feroneriei pentru sertar și ușile măștii. Și, fiindcă îmi rămâneau câteva plăci de lemn în plus, câteva accesorii.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (IV)

Muzica
Uvertura William Tell, G. Rossini

Așadar, lămurisem în parte care erau soluțiile la problemele stringente ridicate de mască și cum le-am rezolvat, dar, îmi pare mie, am uitat să menționez una din ele. După ce am tăiat panourile laterale și după ce am tăiat și riglele care ar fi urmat să fie montate perpendicular, frontal, pe fiecare, formând un profil în formă de L, am realizat că tot ansamblul ar suporta o îmbunătățire.

Rezultatul etapei

Rezultatul etapei

Mai concret, în partea de sus și in partea de jos a fiecărui profil astfel rezultat am conceput spre montare câte o fișă sub formă de triunghi vag-dreptunghic. Deși în proiect, numai pentru asamblarea acestor două segmente prevăzusem mai multe șuruburi decât pune IKEA într-un dormitor întreg, găselnița izvora dintr-o oarecare grijă că picioarele, chiar și așa, nu ar fi suficient de stabile.

Citește mai departe →

Improvizații (III) – Recondiționarea unui pat

Primăvara trecută am reîmprospătat – renovat e mult spus – camera mea din apartamentul părinților. Adică, mai pe șleau, camera-n care-am stat până să plec la facultate și plecat să rămân. S-a pus atunci problema dacă să schimbăm și mobilierul sau dacă să-l recondiționăm.

Patul demontat, gata de lucru

Patul demontat, gata de lucru

Cum mi-a plăcut întotdeauna, e setul acela de dormitor cu motive din Brâncuși cred, am zis să încercăm să facem ceva pentru el. Pentru o secundă, ce-i drept, m-am gândit să-l donăm săracilor, dar în ochi mi-a vibrat cu o nuanță de magenta panseul moralizator care se numără printre recoltele de seamă ale blogosferei, cultivat de unul din titanii săi, panseu care înfierează pe cei care-și bat joc de săraci dându-le mobilier vechi de care nu mai au nevoie.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (III)

Motto
I feel a man working indoors feels more like a man if he can have bottle of suds.
– Shawshank Redemption, oarecum

Odată cele trei corpuri terminate, am putut să mă mișc paralel cu lăcuirea lor și construcția măștii, având în vedere că pe vreme de iarnă e bine să treacă minim 24 de ore între straturile de lac. Legat de lac, am mers pe unul de culoarea bambusului, pe bază de solvent, nu pe bază de apă.

Ușile după patru straturi de lac

Ușile după patru straturi de lac

Alegerea de culoare a fost foarte bună, se potrivește cu faianța din baie și, deși producătorul recomandă utilizarea-n două straturi, l-am aplicat în patru straturi pe corpuri și în cinci straturi pe fronturi. Cred că idealul ar fi undeva la cinci straturi, dar nu am mai avut răbdarea suficientă.

Citește mai departe →

I heard you paint houses

Muzica
Bucovina – Sub Stele.

Sau, în cazul de față, porți. Nu îmi venea să mă despart de poarta de la țară, căci, afară de o lovitură făcută de un văr cu camionul sau un vecin cu remorca tractorului (nu mai țin exact minte), metalul era tip-top.

I also do my own carpentry

I also do my own carpentry

Aveau nevoie, desigur, de atenție nemijlocită: curățat, aplicat convertor de rugină, chituit, grunduit și vopsit. Două zile călduroase de toamnă se așterneau înainte, probabil ultimele, așa că de ce nu? Am mai parcat, pe lângă două cutii din vopseaua cu uscarea cea mai rapidă din câte am reușit să găsesc pe culoarea dorită, o rolă de cablu de 25 de metri cu priză cvadruplă și întrerupător, găsită la preț imbatabil și mă deplasai la țară, căci de porțile de la țară e vorba.

Citește mai departe →

Improvizații (II) – Hidroizolare glafuri exterioare

Motto
Cine v-a lucrat aici, că și-a bătut joc de dumneavoastră!
– Vorbă din popor

Ne-au izolat, într-un târziu, blocul. O singură scară, patru etaje, cam șase luni a durat. Am niște vecini care se mai ocupă cu construcțiile și sunt și mai tipicari și au stat cu ochii pe ei să iasă cât de cât ok. Nu că n-au fost gherle, că au fost.

La bucătărie

La bucătărie

Una din ele m-a tracasat în mod deosebit, pe lângă faptul că mi-au găurit tavanul de la balcon, anume că au lăsat glafurile exterioare de jos tencuite doar la prima mână (și asta foarte aproximativ) și neastupate de niciun fel pe la colțuri și îmbinări, în ideea în care vin oricum cu pervaz la fiecare.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (II)

Muzica
Bucovina – Suntem aici

Rămăsesem cu primul corp montat la modul brut, adică doar cu câteva finisaje elementare. Și, copleșit de viciul apectului îngrijit, înainte de a mă apuca de al doilea corp am închipuit un desen care să curpindă fronturile corpurilor 3 și respectiv 2.

Grasul aprobă din nou

Grasul aprobă din nou

Fiindcă e mai degrabă departamentul nevesti-mii decât al meu, i-am dat temă de gândire în direcția unui peisaj marin cu o corabie și ceva lighioane pe sub apă. Între timp le-am și terminat și cred că dau foarte bine, dar ajungem mintenaș și acolo.

Citește mai departe →

Mambo Number Five (I)

Motto
Căci celui ce are i se va da, dar de la cel ce n-are i se va lua chiar şi ce are!

Acum puteți interpreta cum vreți replica de mai sus, dar adevărul e că, odată ce omul vede că poate să-ncropească un scaun și să nu cază numaidecât bate la porțile cerului și, uneori, i se și deschid; iar când își bagă-n cap că nu și nu, nici pe pământ nu-și mai găsește loc.

Grasu aprobă

Grasu aprobă

În ceea ce mă privește, după ce am constatat – nu fără oarecare surprindere – că uscătorul meu de rufe nu doar că nu s-a prăbușit după prima probă încărcat la maxim, ci a dus bine mersi până acum cu îndârjirea unui asin tot ce am pus pe el (evident, rufe, nu hipopotami), ei bine, mi-am șoptit în barbă că, deși prematur să bat la porțile cerului, pot oricum trage foloase din perechea de trăiri contradictorii ce se cuibăresc în sufletul celui care lucră cu mâna: un soi de întinerire sau poate chiar exaltare, pe de o parte, un soi curat de trufie, pe de altă parte, dacă poate fi vorba de așa ceva.

Citește mai departe →

Rafting pe uscat (II)

A face lucruri cu mâinile tale mi se pare ceva foarte prețios. Și nu mă refer la a repara o spărtură, a da cu vinarom sau alte asemenea, preocupări evident nu fără valoarea și importața lor, ci la construi per-se de la zero diverse obiecte. Mi se pare, printre altele, o preocupare care te întregește.

Rezultatul final

Rezultatul final

După cum ziceam înainte, chiar dacă o consideram din capul locului o ștrengărie, mă apucasem oricum să schițez un uscător de rufe care să fie montat pe raftul instalat pe balcon. Fiind un obiect ce reclamă mai multă finețe în execuție decât un raft, mă așteptam să nu iasă mare lucru. De fapt, mă așteptam să nu iasă deloc.

Citește mai departe →

Improvizații (I) – Corp suspendat pentru Billy

Biblioteca Billy de la Ikea este un sistem rezonabil. Se întâmplă să am trei generații în casă și, chiar dacă este limpede că au diminuat calitatea materialului denumit, optimist și trufaș, MDF, tot ergonomică este. Unii s-ar putea să o găsească un pic anostă, dar face parte din adaptabilitatea ei.

Corp suspendat Billy

Corp suspendat Billy

În orice caz, ce le lipsește cu adevărat din sistem este un corp suspendat. Au corpuri la semi-înălțime, au corpuri înălțătoare, au polițe suplimentare, au câteva feluri de uși (inclusiv pe dimensiunile corpurilor sumplimentare), dar nu au corpuri suspendate.

Citește mai departe →